Matei Visniec- omul pubela/Femeia ca un camp de lupta, este o carte pe care am citit-o in intregime si pe care v-o recomand cu toata sinceritatea.Cartea contine acel teatru numit descompus,asta insemnand in principiu [din cate am inteles eu]ca ceea ce cartea contine, o serie de monoloage, sunt cioburile imprastiate ale unei oglinzi sparte candva.Nimeni nu poate reconstrui in totalitate aceea oglinda caci nimeni nu stie daca nu cumva unele bucati au fost pierdute pentru totdeauna, insa fiecare din noi poate incerca acest lucru si o data cu aceasta incercare cititorii devin un regizor pentru ceea ce se afla in continutul cartii.
In opinia mea, aceasta carte trateaza subiecte existente de mult timp in lume dar cu care ne confruntam in viata de zi cu zi, cum ar fi In primul monolog "Omul din cerc" unde o anumita persoana din multime ne vorbeste despre conditia omului in societate necesitatea individului de a se inchide in sine, fapt care il face prizonier in propriul sau corp, metaforic vorbind intr-un cerc.
Recunosc ca, subiectele tratate de-a lungul cartii sunt grele de inteles si probabil ca ma aflu in incapacitatea de a le deslusi adevarata semnificatie insa va sugerez sa cititi si sa da-ti noi sensuri lucrurilor relatate acolo.Bafta!
xoxo geuc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu