Ganduri

Hai sa va spun ce cred eu! Eu cred ca ... totul se intampla prea repede.Am invatat sa spunem prea repede "M-am indragostit" si sa fim victime ale unei iubiri neimpartasite.Ne grabim mereu sa tragem concluzii in loc sa vedem partea plina a paharului.Sa ne bucuram de ultimul sarut in loc sa plangem ca a fost ultimul.Sa apreciem mai mult o prietenie decat o relatie esuata de 1 2 saptamani, luni poate chiar 1 2 ani[caci sa fim seriosi numai in cazuri super unice relatiile care incep la 15 16 ani dureaza o vesnicie]. Acestea sunt doar "highschool loves".ne plangem de cat de naivi suntem si desi constientizam acest lucru mereu facem greseli dintr-un singur motiv pe care nu il vedem: nu ne-am maturizat deloc in ciuda faptului ca fetele au un bust mai generos si baietii o voce mai impunatoare.Pretindem ca suntem maturi, maturizati, mai maturi decat acum 1 2 ani cand defapt... nu s-a intamplat asta, ci doar am constientizat mai multe lucruri si ne-am schimbat gandirea [acest lucru nu inseamana neaparat ca luam decizii corecte mereu si spre binele nostru]Cerem libertate si ne comportam ca oameni de peste 20 de ani desi unii dintre noi nici macar nu stiu sa faca un ochi prajit sau sa calce o camasa.Toti dorim sa evadam si sa scapam de gurile parintilor cand,daca am sta bine sa ne gandim,nu am fi capabili sa ne intretinem singuri nici macar o saptamana.
Si stiti ce mai enerveaza cel mai mult? Ca pretind ca sufar si constientizez ca lucrurile astea sunt bullshit.Ca sunt chestii trecatoare, ca nimeni nu i-a in serios problemele mele stupide care au inceput sa ma calce si pe mine pe nervi.Sunt doar o fata, o copila care nici macar nu e in stare sa nu faca un super cost suplimentar, care vb la telefon cu orele si scrie mesaje cu subiectul ceva de genul "te-ai mai dus la baie?" "ai clipit?" "ai respirat?" si da in stanga si in dreapta cu scuza"Sunt adolescenta asta fac eu ..".Imi asum un rol pe care nu il indeplinesc decat pe jumatate.Din acest rol nu vreau decat sa am parte de drepturi nu si de responsabilitai. De ce nu ma pot trezi cu zambetul pe buze si sa ma gandesc"Doamne sunt tanara ce sens are sa-mi smiorcai ochii si sa irosesc atata timp?" Stau in tramvai si ascult melodii despre despartiri in care ma regasesc .. si apoi ma gandesc ca doamne chestiile astea sunt scrise ptr indragostiti cu relatii de ani de zile nu pentru oameni a caror relatie a durat cel mult 4 luni.
Si poate ca e gresit ce scriu acum dar acceptarea ca ai o problema e primul pas spre vindecare.Accept ca sunt o persoana naiva care sufera rau cu capul si care refuza sub orice forma sa isi ia in considerare propriile sfaturi cu care isi ajuta prietenele.Sunt o fata care de pe acum il asteapta pe Fat Frumos, fara prea multi prieteni si care vrea sa se ascunda printre carti, net si poze de provocarile pe care le intampina.
Am vrut sa scriu asta de mult timp, insa mi-a fost foarte greu sa gasesc un mod de a scrie acest post.Mereu aveam un nod in gat si plangeam ca idioata deasupra tastaturii si in loc sa iasa un post curajos si adevarat iesea unul emo:)).Toate acele posturi sunt salvate ca postari nefinalizate si urmeaza sa fie deletate chiar in seara asta.O singura fraza am sa pastrez din toate:
"Ma gandesc acum ce s-ar fi intamplat intre noi.Nimic"
xoxo geuc